VISUL (partea a doua)

Visul este cel care trage înainte progresul omenirii. Oare am mai fi avut astăzi drumuri pline de maşini dacă cineva nu ar fi visat ca maşina să devină un bun de larg consum? Oare cerul ar mai fi brăzdat de atâtea avioane dacă cineva nu ar fi visat că este posibil acest lucru? Până şi banalul tău telefon mobil a existat mai întâi în visul cuiva. Nu există încă nimic de pe acest pământ creat de om care să nu fi fost înainte de a se materializa, un vis. Dacă tu nu crezi în puterea visului atunci singur te împotriveşti progresului şi implicit succesului.
Şi ca să-ţi demonstrez că şi viaţa ta funcţionează la fel, mare parte din lucrurile care ţi se întâmplă sau ţi s-au întâmplat au fost iniţial un vis. Numai că poate nu ai conştientizat că unele din vise îţi aparţin şi altele nu.. De exemplu atunci când ai mers la şcoală, cine a ales ce liceu să urmezi sau ce facultate? Tu sau altcineva? Dacă ai fost tu atunci felicitari, deja ţi-ai materializat unul dintre vise, dacă n-ai fost tu, atunci dinou felicitari pentru că atunci ai materializat visul alcuiva şi ţi s-a demonstrat ca vislele se pot materializa. Ai carnet de conducere? Dacă da, atunci recunoşti că înainte de a intra în posesia lui ai visat să-l deţii într-o zi, poate acum ţi se pare banal să ai carnet, dar aduţi aminte înainte cât de mult ţi-l doreai. În ziua de azi să ai carnet a devenit un lucru aşa de banal încat oamenii nu mai dau importanţă faptului că dacă nu ar fi existat visul de al deţine, nu l-ar avea. Iar dacă nu ai carnet şi nici nu-ţi doreşti să-l ai atunci dinou ţi se îndeplineşte visul de a nu avea carnet. Indiferent de ceea ce visăm să avem sau să nu avem visul până la urmă se materializează. Din momentul în care o să devii conştient de acest lucru n-o să-ţi mai fie frică să visezi.
Iar acesta frică provine din societatea în care trăim care ne insuflă constant gândul că cei ce visează nu o să realizeze nimic în viaţă şi o să devină nişte rataţi, numai că cei care tocmai vor să-ţi insufle acest gând au un vis, şi anume acela de a te ţine pe linia mediocrităţii pentru că e mai comod pentru ei aşa şi îşi reduc la maxim concurenţa. Merg pe principiul să te faca pe tine să crezi ca esti incapabil, pentru că în felul acesta să demostreze că sunt ei capabili, cu toate că se descurcă mai rău ca tine. În cea mai mare parte cei care te fac să crezi că visele nu pot deveni realitate sunt în cea mai mare parte oameni care duc o viaţă mediocră şi mai sunt şi cei care te manipulează pentru că au nevoie de forţa ta brută şi nu vor ca tu să te ridici peste condiţia ta actuală, pentru că atunci işi pierd ei condiţia lor dominatoare.
Scopul meu este să-ţi demostrez că visele înseamnă putere, iar această putere se află în interiorul tău şi o poţi materializa numai dacă crezi că visele se pot materializa. Iar dacă în continure crezi că nu se pot materializa atunci scuza-mă că ţi-o spun, dar faci cea mai mare risipa de resurse din câte exista pe această planeta. Gândeşte-te cum ar fi dacă toţi cei 6,5 miliarde de oameni care există pe planeta ar conştientiza că visele pot deveni realitate, oare unde ar fi acum progresul omenirii, oare ar mai trebui să muncim măcar o ora din viaţă sau ne am dedica viaţa doar creaţiei şi bucuriei de a trai fericiţi şi plini de succes? Binenţeles că un astfel de scenariu este aprope imposibil în condiţiile societăţii de astăzi, de aceea eu continui să visez că generaţiile ce vor veni vor materializa puterea viselor şi or să-şi trăiască viaţa mult mai bine ca noi. Dar ca acest vis să se îndeplinească trebuie ca noi, cei care existăm astăzi să le demonstrăm generaţiilor care vin că visarea şi materializarea viselor este forţa ce va urma să vină.
De ce cred marea majoritate a oamenilor că visele nu pot deveni realitate? Totul pleaca însăşi de la cuvântul numit VIS. Acest cuvând exprimă o înlănţuire de imagini, de fenomene psihice şi de idei care apar în conştiinţa omului în timpul somnului, conform definiţiei dată de dex. Şi pentru că scena desfăşurării visului se petrece în timpul somnului odată cu trezirea omului din visare se revine asupra aceleiaşi realităţi care a fost lăsată în urmă cu o seara. Iar cum marea majoritate asociază visul doar cu aceste experinţe, atunci automat când cineva încearcă să viseze, de data acesta nu în stare de vhege ci constient, este automat reprimat de cei din jur întrucât nivelul lor de întelegere este limitat doar la atât. Şi cum societatea este bazată pe relaţii interpersonale este foarte uşor ca cei care au avut eşecuri în viaţa şi nu au trecut peste, să încerce să le dovedească celor care încearcă să-şi depăşească condiţia că aşa ceva nu se poate întocmai pentru că ei nu au reuşit. Numai că aceşti indivizi, pentru că nu au avut curiozitatea să înţeleagă fenomenul succesului sau n-au avut puterea psihică să depăşească eşecul sau eşecurile cu care s-au confruntat de a lungul vieţii, nu numai că se limitează la o plafonare mediocră a existenţei, dar mai şi influenţează pe toţi cei care vor sa reuşească că a renunţa este cel mai bun lucru. Din punct de vedere psihic o astfel de gândire reflecta faptul că cei care au ratat, subconstientul care le hraneşte vanitatea, îi împinge la un astfel de comportament pentru aşi apară respectul de sine şi nivelul social atins.
Pentru a putea ocoli aceste prejudecăţi legate de vise trebuie ca, cât mai curând posibil transformat visul într-un scop. De cele mai multe ori un om are mai multe vise. Viseaza să aiba o casă, o maşină, o familie fericită, vrea să mergă în vacanţe exotice sau să viziteze anumite locuri de pe planetă, vrea să aibă propria afecere sau să deţină un post de conducere important, sunt unii care vor să ajunga în cărţile de istorie sau să devină nişte scriitori sau artişti celebrii, poate chiar nişte inventatori renumiţi. Aşa că orice ţi-ai dori să fii sau să devii pe acest pământ, pentru a reuşi îţi trebuie să faci un singur lucru, şi anume înglobează-ţi toate visele mai mici într-un vis mareţ pe care să-l transformi în scopul principal al existenţei tale, pentru că numai aşa te poţi folosi la maxim de puterea concentrării spre atingerea visului. Iar pentru a face acest lucru trebuie ca visul să aibă o conturare cât mai obiectivă şi un termen la care să se realiazeze.
Gândeşte-te, tu ai acelaşi creier, fie că te gândeşti la cum să faci 1.000 de lei fie că te gândeşti cum să faci 1.000.000 de euro, tu consumi acelaşi nivel de calorii şi creierul foloseşte aceleaşi conexiuni neuronale. Şi atunci de ce să risipeşti o asemenea resursă doar pentru a atinge niveluri mici în viaţa ta. Creierului ori îi dai informaţii să gasească rezolvări la probleme mici ori îi dai informaţii să găsescă rezolvări la probleme mari, el oricum o să le găsescă, pentru că aşa este el programat. Iar ca să-ţi demonstrez acest lucrul revizuieşte-ţi viaţa ta şi vezi dacă nu cumva atunci când ai avut o problema mai mare ai găsit şi soluţia de a o depăşii, poate nu aşa de repede pe cât te aşteptai sau pe cât de repede le-ai găsit la probeleme mai mici. Deobicei soluţiile la probleme mai mari se găsesc la început mai greu pentru că tocmai gândirea noastră, care ar trebui să fie conştientă, ne limitează puterea subconştientului prin simpla frază ”nu se poate”.
Din momentul în care o să conştientizezi că visele pot deveni realitate o să descoperi în tine că ai un potenţial nelimitat de al duce la îndeplinire, o să descoperi lucruri despre tine pe care până atunci nu le ştiai tocmai pentru că mod tău de gândire era îngust şi te făcea să vezi numai într-o anumită direcţie. De aceea te provoc să-ţi deschizi ochii minţii şi să vezi la 360° în jurul tău, pentru că nu mai aşa potenţialul tău o să fie mai întai descoperit şi apoi pus în valoare, atât în slujba ta personală cât şi în slujba societaţii. Pentru că nu există om care să îşi fii influenţat propia viaţa în bine şi să nu se reverse şi către societate o parte din rezultatele lui, la fel cum şi reciproca este valabilă, adică nu poti să-ţi dedici potentilul societaţii şi să nu fii reconpensat şi în viaţa personală. Credeţi că Albert Einstein când a descoperit teoria relativităţii a ţinut-o numai pentru el sau a împartăşit-o întregii lumi? Până chiar şi Hitler credea că face bine pentru cei asemeni lui, sau cum ar fii fost dacă Eminescu ar fii muncit la câmp şi seara ar fi scris poezii, dar nu le-ar fi împărţit cu naţiunea întreagă, deci practic este imposibil ca rezultatele personale bune să nu influenţeze societatea în care trăim.
Aşa că vă provoc să vă deschide-ţi larg ochii mintiţii, să aveţi convingerea că în voi există un potenţial nelimitat şi să visaţi la tot ce vă doriţi să deveniţi pe acestă planetă, pentru că numai aşa o să reuşiţi să vă înfăptuiţi misiunea pe care o aveţi, iar acţiunile voastre o să influnţeze societatea într-un fel în care nici nu ştiaţi că este posibil.